Scurt istoric

Școala din Lovrin – primele atestări ale școlii sunt  din 1777.

În anul 1779, numărul şcolarilor era de 42 de băieţi şi 35 de fete de naţionalitate bulgară. Primul învăţător a fost Ştefan Boos (1781–1784).

1853 – se construieşte o nouă şcoală cu trei săli de clasă şi opt camere de locuit pentru învăţători. În 1853 – se construieşte o nouă şcoală cu predare în limba germană, la care după 1867 s-a adăugat limba maghiară, care s-a menținut ca limbă de predare până în 1926.

Din 1868 – şcoala a fost dotată cu bibliotecă, iar din 1875  şcolarizarea a trecut de la 4 la 6 clase.

Limba română este introdusă în 1926, învăţătorul Savu Ureche a iniţiat predarea lecţiilor şi în limba română alături de limba germană.

În urma unei reforme din 1948 se formează două școli în Lovrin: una românească cu propriul director și una germană cu alt director. După 10 ani, în 1959, a avut loc o unificare şi a rezultat o singură şcoală cu director român şi adjunct german.

În anul 1966 se finalizează o nouă școală pe locul celei vechi. Patru ani mai târziu se trece la durata de şcolarizare de la 9 la 10 clase.

De-a lungul timpului, şcoala a avut diverse denumiri, precum: – până în anul 1869: Şcoala Trivială Lovrin (în sensul de secundară, ordinară); – 1870–1920: Şcoala Confesională Comunală; – 1925–1936: Şcoală primară de Stat pentru şcoala în limba română şi şcoală mixtă comunală pentru cea de limbă germană; – 1948–1954: Şcoala elementară românească Lovrin, şi Şcoala elementară germană Lovrin; – 1959–1964: Şcoala mixtă clasele I–VII; – 1964–1969: Şcoala mixtă clasele I–VIII;  din 1969: Şcoala mixtă clasele I–X.

Şcoala maghiară. În intervalul 1948–1950 a funcţionat cu clasele I-IV, 16 elevi în clasa I şi 14 elevi în clasa a II-a, director a fost Görgypal Ladislaus. Cursurile au avut loc în clădirea Casei Tineretului. În 1950, Staţiunea experimentală obţine această clădire şi, în consecinţă, şcoala maghiară şi-a încetat existenţa.

Şcoala de la Ţiglărie (Satu Nou) la Fabrica de ţiglă, cu activitate de producţie, lucrau familii ce îşi aveau locuinţele în incinta fabricii. În anul 1957, s-a luat iniţiativa de înfiinţare a claselor I–IV, într-un birou al fabricii.

Grădinița

În anul 1884, învăţătorul Josef Eisenkolb a propus înfiinţarea în comună a unei grădiniţe pentru copii, care a luat ființă în anul 1892. În anul 1895, pe terenul nr. 162 (azi, sala de sport), a fost clădită o casă pentru grădiniţă şi s-a numit „Ovoda“ în limba maghiară, care era considerată o realizare modernă  în acele vremuri, fiindcă avea în interiorul clădirii closetul (WC). În anul 1934 a luat naştere o secţie a grădiniţei în limba română, care nu a mai funcţionat, însă, între anii 1940–1945. În anul 1948, după reforma şcolară, s-a organizat o secţie a grădiniţei, cu conducere proprie. În anul 1963, grădiniţa se afla pe strada Principală nr. 207 (clasele I-IV acum), ocupată, în principal, de copiii colectiviştilor de la C.A.P. care avea în dotare cantină, cămin de dormit şi cu program pe întreaga zi. Durata de menţinere a copiilor în grădiniţă era de 3-6 ani. Staţiunea de Cercetări Agricole și-a înființat propria grădiniţă pe strada Nisip nr. 46, în anul 1974, cu conducere proprie, secţie română şi secţie germană, dotată cu bucătărie şi sală de mese. În anul 1983, s-a inaugurat noua clădire cu etaj a grădiniţei de pe strada Nisip nr. 137. Astăzi, grădinița de la numărul 137 este dependentă de școală.

Școala  în prezent

După anul 1989, părăsirea comunei de către germani a determinat predarea numai în limba română în şcoala de la Lovrin. În anul 1995 se înfiinţează „Grupul Şcolar Agricol“ cu clase liceale, profilul fiind „Resurse naturale şi Protecţia plantelor“, iar în anul 1996 se adaugă şi profilul economic (contabil, planificator, statistician pentru agricultură). Numele liceului ,,Romulus Paraschivoiu” este dat de o personalitate locală – un mare cercetător/agronom al Stațiunii de Cercetări Agricole Lovrin.

La nivelul anului 2007, şcoala avea în dotare: un nou corp de clădire cu 5 săli de clasă şi 4 grupuri sanitare, realizat cu fonduri de la Banca Mondială (2002); amenajarea unei biblioteci şcolare în anii 2002–2003; un cabinet de informare şi documentare – începând cu anul 2004, au intrat în dotare 26 de calculatoare IBM şi s-a amenajat un cabinet modern de informatică. În anul 2004 a fost dată în folosinţă o sală de sport, construită din fonduri de la stat, care este patronată şi administrată de primărie. Sunt în funcţiune cabinete de: matematică, limbă şi comunicare, istorie-geografie, informatică, dar și laboratoare de: chimie, fizică, biologie. Şcoala din Lovrin era frecventată în anii 2005–2006 de 934 elevi. În anul 2003 a fost sărbătorită aniversarea a 225 +1 (1777–2003) ani de existenţă a şcolii din Lovrin, cu ocazia căreia Ministerul Educaţiei Naţionale a acordat „Diploma de excelenţă“.

Din 2010 se schimbă titulatura școlii din Grup Școlar în Liceul Tehnologic ,,Romulus Paraschivoiu” Lovrin.

Azi liceul are două clase pe an cu profil economic și două clase de profesională cu profil agricol/mecanic agricol și comerț/alimentație publică, aprobată pentru anii viitori, cu 740 elevi și 62 de cadre didactice.